Astazi ...am facut curat in pod.am scos un lung siri de amintiri din dulapul negru de langa masuta pictata de tine...ti am gasit chevaletul ...nu era pentru mine decat chevaletul unui strain..amintindu mi vag de clipe si momente...ale noastre...ramase ale mele...tu ti ai sters memoria instant,pastrand doar amintirile vii si semnificative.
"esti clasica astazi mai mult ca oricand" ..imi spuneai ..esti ca o pictura monotona de Grigorescu...iti pastrezi ritmul si devii ca toate celelalte lucruri ,esti gri.esti rece si ai un gust sec.Esti mult prea serioasa...si trista.
nu esti nimic altceva decat o poezie de Bacovia.
As vrea sa traim pentru totdeauna sub apa si sa te pot modela asa cum imi doresc.sa fii vesela si spontana.exact asa cum erai cand te am cunoscut.in ziua cand ai dat pe mine gemul de caise din cafenea.iti amintesti?
parca si acum mai rasuna vorbele tale prin mine.
Astazi am iesit sa ma plimb...ploua..era o ploaie calda de vara..dansam prin ploaie in gradina mea cu magnolii,simtind mirosul ceaiului si biscuitiilor imprimat in porii mei datorita diminetilor nostalgice.de cand ai plecat am inceput sa schimb cafeaua pe ceai .si tortul de mere pe procomigadale.
am mers desculta asa pana am ajuns la un stalp de telegraf ..era inalt si scria pe el" inalta tensiune" ...aveam emotii...eu intodeauna am fost hipotensiva..
.am traversat podul pe deasupra raului si m am oprit la o rascruce de drumuri.in vitrina magazinului cu haine retro statea ataranata pe umeras rochia pe care ai vrut sa mi o cumperi toamna trecuta.mai stii?era turcoaz ,si semana cu algele tale albastre verzi pe care le ai expus la vernisaj"un pictor e artist !nu un om de afaceri ! fericirea nu se cumpara,eu pot doar sa ti o daruiesc" imi spuneai ...." o sa ti tatuez rochia pe omoplatul drept .va vesnic a ta.nu se va rupe niciodata."chiar asa....aveai dreptate cred eu.
"cine esti ?..cine esti iubito" ma'ntrebai adesea...
Instinctiv privirea mi a picat chiar in spatele clovnului cu baloane,unde se afla cofetaria ,de altfel singura din toata localitatea.
.ne simteam ca in Charlie and the chocholate factory...tu erai Johnny Deep ul meu ,iar eu budinca ta preferata.
Dar acum e prea tarziu si hoinareala mea se va sfarsi in curand... ma intorc acasa inghetata si uitandu ma in fuga spre parcul nostru ...ma topesc pe drum .cred ca am devenit din nou cea pe care o cunosti....sunt din nou plina de dor....am avut nevoie de o mica pauza...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu