marți, 3 noiembrie 2009

Fear of the dark

....In lumina felinarelor ,niste umbre par a se alerga deasupra cimitirului....cred...insa ca cele 2 spirite se tachineaza ...una incearca sa o traga frapant pe cealalta inspre sine,dar nu reuseste si incepe sa o cheme neincetat ..par a fi un el si o ea...care isi zambesc subtil unuia altuia...privirle lor sincronizandu se in linistea sinistra a pietrelor funerare.cele doua siluete silfide ...isi incep jocul..un hide and seek seducatoar ,care implica o porunca sexuala ,amandoi complacandu se in capcana iluzorie a atractiei .
Din unghiul astral,cometele observa si ele ludicul ambelor suflete pierdute,captate in undele invizibile ale timpului si spatiului imaginar surazand ironic...
In noaptea asta friguroasa ,parabolele iau forma unui pacat ,iar blestemul etern se dezvaluie in agitatia continua a lui si a ei...dintr o data ..ploaia incepe sa se asterne peste trupurile ingropate adanc....iar ultima amintire.... a fost indemnul ei catre el ,implorandu l cu o voce joasa "coboara ma in rai "...

Just another regular day

Aseara iar am adormit mahmura ascultand Pink Floyd ,cu picioarele prinse in sosetele groase de lana si cu bocancii atarnand greu ,tragandu mi gleznele spre noptiera asimetrica din coltul camerei.Inca imi simt bratele plutind usor peste perna moale si comfortbila iar dresul meu rupt de abia acum imi dau seama, s-a agatat in cuiul pe care l-am batut pentru a mi atrana asa zisul"tablou" facut din pachete de Malboro lipite cu scotch ,iar pe deasupra tronand un cal negru.Coama sa semana mai degraba cu o creasta punk decat cu o coada,dar deh ..arta se manifesta in cele mai neobisnuite si spontane moduri...de aceea o numim arta ...si totusi parca lenea nu ma lasa sa ma ridic de pe salteaua gaurita ...cu toate astea ...fac un efort supraomenesc de a deschide pleoapa ca sa vad cat e ceasul...pun pariu ca iarasi am intarziat ....asa buimaca cum sunt imi adun toate fortele ca sa ma spal si eu ca tot omu' . ca sa numa zic de oglinda care este inamicul numarul unu in fiecare dimineata ..ma face sa ma simt ca ultima leguma jalnica..ca si cand as fi fost protagonist intr un film horror si toata noaptea as fi tras duble la scena cu chucky doll.. what could be worst?.. chiar e necesar sa fac o noua inventie pentru ca sa nu mai fiu obligata a mi admira la ora 6 jumate dimineata ,parul ciufulit care sta in toate directiile ,cearcanele splendide si tenul palid ca al unui zombie matinal.toate aceste mici detalii sunt foarte deprimante in cursul diminetii.in sfarsit...ajung si la bucatarie ,chinuindu ma sa pun apa la fiert pt a mi face o cafea ....casa se invarte cu mine si vad amuzata ca blugii mei jerpeliti stau in forma de peace pe caloriferul ruginiu...simt ca nu ating cu privirea podeaua,dar deja senzatia este ac mereu.ies p e balcon..si observ ca soarele rasare timid din spatele blocului vecin....astazi mi se pare diferit.. m am hotarat cred ca ma voi duce sa adun niste frunze cazute din copac ca sa le amestec cu apa oxigenata pentru a ma vopsi :-?? cel putin sper s am si eu mai mult succes cu oglinda...si parca simt ca ziua de azi aduce o schimbare...acel ceva de care ai nevoie dupa un lung sir de stres urban si care iti blocheaza gandirea,reducand totul la instinct.
.parca azi ..e diferit..azi ..mi as dori sa stau pe un bloc...da pe un bloc de langa gara ca sa vad cum vin si pleaca trenurile ....sa fac poze si sa imi savurez berea Silva bruna si sa rad cu cativa prieteni in timp ce ne stricam plamanii inhaland nori de fum.sa ne plimbam ametiti pe la Universitate si sa ne impiedicam de pietrele puse in mijlocul drumului de pe strazile centrului vechi al Bucurestiului,vorbind despre toate lucrurile inutile existente.... sa mergem la un concert ...ori daca nu ...as fi vrut sa dam o fuga prin laptarie ,am vazut saptamana trecuta niste afise cum ca asta seara s-ar juca o piesa draguta de teatru...si de nu?... am putea merge la un vernisaj de pe Calea Victoriei .. .am sa aduc termosul cu vin fiert si o sa ii conving pe toti ca soarele inca ne e prieten si vom alerga prin parc exact ca in primavara trecuta ...cred ca toata lumea ar vrea sa evadeze din banalul cotidian si sa se exprime original in contact cu timpul...dar totusi ...azi...mi am adus aminte ...azi am traseul la scoala de soferi! deci ..
ma intorc spre cana goala de langa scrumiera plina de chistoace, patate cu oja neagra ,iar dinspre aragaz aud cum clocoteste apa ...cred ca am ars ibricul pt a mia oara ......

From here to eternity

Urmele pasilor ei fugitivi se intiparesc pe nispul rece si primitor...ea...o gingasa fiinta feminina a pierdut notiunea timpului ...ceasul ei batand o data cu clipirea razanda si calda din ochii ei de smarald,iar parul sau usor ondulat , rosu aprins se joaca rebel cu briza fina care il arunca inspre cele patru colturi ale lumii,in lumina dulce a orizontului.. un labirint al nehotarii si al risipirii vointei umane se formeaza din suvitele ei neastamparate....demult pierduta printre fiori si ceata reala...alergand in continuare...se consuma pe sine ,iar cerceii in forma de scoica se simt obositi ,la fel ca si geaca sa de piele care a tranpirat impreuna cu rochia ei neagra fluturanda ,franjurata si rupta pe lateral....parca dintr o data obrajii se preschimba in petale suave de trandafiri...mintea ei invoca trecutul ...mii si mii de amintiri apuse sunt inca vii...noptiile cu miros de absint pierdute impreuna cu vechii prieteni,mimica vaga a lumii,agonia si extazul nesfarsit ,senzatii molesitoare de viziuni halucinogene si fumul dens de tigara care inveleste zbuciumul gandului,devenind treptat masca imperfectiunii umane...amalgamul de sentimente contradictorii...toate se contopesc facand-o sa isi piarda respiratia.....in delirul ei lent ,se prabuseste langa digul prafuit...si incepe a zari printre genele amortite turcoazul spumegand al batranei ei rude....o veche matusa vrajitoare ....printre vibratia si rezonanta dinspre somn spre echilibru.ii rasuna parca din departari o propunere de vanzare a oglindirii suave a chipului sau in apa vioaie in schimbul nemuririi simturilor ratiunii ....si fiind captata de un indemn vesnic spre alte tinuturi impalpabile .. vuietul se intensifica la privirea licarinde a fetei inspre hotarele orizontului ...Din umbra departarii o corabie se intrevede dansand si inaltand un steag plumburiu ..pentru cateva clipe spirala timpului pulseaza in inima sa,telereportand o spre un alt destin...poate daca ar fi putut sa devina o constelatie cu forma de zambet ...sa poata inspira acorduri psihedelice..sau poate daca soarta sa ar fi fost sa traiasca in lumea subacvatica ...sa fie un cal de mare pe fundul oceanului plutind spre idealuri necunoscute ,admirand misterul himeric al strafundurilor si al oraselor uitate de patina vremii ...dar toate aceste inchipuiri intr o fractiune de secunda se spulbera,dand nastere unei sclipiri argintii ca un clinchet domol .. asadar ...fata isi simte trupul gol ..si ud ..iar lacrimile se amesteca cu sughituri mute.. si incatusata in forta vartejului care o preia ... prezice acum cum alte meleaguri imprecise o vor adopta ...in spatele sau ..pe plaja parasita ,marea spala amprenta efemera a talpilor sale.......acum ce a ramas este o amintire soptita de valuri....o iluzie desarta...